PRIMARIA COMUNEI DORNESTI

Judetul Suceava

PREZENTARE LOCALA

    Comuna Dornesti este asezata in partea nord-estica a tarii noastre, pe Valea Sucevei, in Depresiunea Radauti, la o departare de 7 Km spre est de municipiul Radauti jud Suceava. Este inconjurata de dealuri spre nord si est (dealurile Dragomirnei), dealuri ce fac parte din Podisul Sucevei cu o altitudine de circa 360-365 m.
    Spre vest orizontul este deschis pana la culmile impadurite ale Sucevitei cu intregul lant carpatic al Obcinelor Bucovinene si la aproximativ 30 km de primele paduri ale Carpatilor Orientali.
    Spre sud orizontul se deschide tot mai mult odata cu lunca de pe Valea Sucevei.In trecutul indepartat, terenul dintre satul Saha si Radauti a fost acoperit cu paduri de foioase - mai ales stejar - care cu timpul au fost defrisate si inlocuite cu pajisti si culturi.
    Documentele scrise asupra trecutului indepartat si a originii acestei comune nu se gasesc. O parte din pamantul comunei Dornesti s-a aflat sub stapnirea Manastirii Putna iar o alta parte era stapanita de un proprietar de pamant caruia ii spunea Dorneanu.
    Dupa cucerirea Bucovinei de catre Austria in anul 1775 au aparut primiii colonisti maghiari in Dornesti adusi de stapanirea austriaca carora boierul Dorneanu le-ar fi dat cate 10 ari de pamant ca sa-si construiasca case.
    Comuna a fost electrificata pe data de 10 decembrie 1955. In 1951 exista in Dornesti o Topitorie de In si Canepa care a fost desfiintata in anul 1990 deoarece nu se mai cultiva. In locul ei a luat fiinta:
  • o moara privata,
  • o fabrica de spirt,
  • o fabrica de sucuri naturale (NATURFRUCT).
    Tot in acea perioada mai existau in Dornesti  trei ferme (IAS cu Ferma Zootehnica, o crescatorie de vitei Baby-Beef  si o crescatorie de porci). De asemenea exista si o moara de stat - "Moara 8 Mai", care functioneaza partial si in prezent si o caramidarie.
    Comuna Dornesti reprezinta totodata si un nod feroviar si rutier important. De aici se fac legaturi spre Vadul Siret sau Ucraina, Radauti-Putna si spre Suceava.
    Actualmente, din punct de vedere economic, localitatea  poate fi considerata dezvoltata deoarece activitatile principale se desfasoara in Gara C.F.R. (trafic de marfuri din si inspre Ucraina), la Vama Dornesti precum si in cateva ateliere particulare de mecanica, tamplarie, o sectie de panificatie, un atelier de prefabricate materiale de constructii, toate cu activitate redusa.
    Comuna Dornesti este compusa din urmatoarele sate:
  • satul Dornesti
  • satul Iaz (la o distanta de 4 km de Dornesti).
    Alte detalii despre comuna Dornesti
    "Dornesti, comuna in judetul Suceava, pe Suceava; 4.4 mii locuitori (1971); morarit, materiale de constructie, topitorie de in; statie de cai ferate". Asa glasuia "Micul dictionar enciclopedic - 1972", referindu-se la aceasta straveche vatra. Aflat in depresiunea Radauti, la intretaierea de drumuri (DN 17A) dintre orasele Radauti si Siret, cu o intindere totala de 32.50 km, avand in componenta sa satul Iaz, Dornestiul se prezinta calatorului ca un mic orasel, datorita frumoaselor case construite de gospodari, dar mai ales prin superba pasarela peste raul Suceava si impunatoarele constructii din centrul comunei, temple ale culturii, scoala si caminul cultural. Dupa decretul imperial din anul 1787, se construieste drumul Ratos-Dornesti, prin care Dornestiul, dar si Rsdsutiul, se leaga de soseaua principala Cernauti-Suceava (DN 2 sau E85), construita intre anii 1783 - 1814 si numita Francisc I.
    Prin Dornesti trece calea ferata internationala Bucuresti-Varsovia si Moscova-Sofia (punct de frontiera Vicsani), dar si linia ferata ce duce spre Radauti (data in exploatare pe 17 octombrie 1889) si continua spre Putna, pe valea superioara a raului Suceava, pana la Nisipitu. Mai nou (4 iunie 1986), s-a dat in folosinta calea ferata Dornesti - Siret, lunga de 16.9 km, ce strabate o parte a podisului Sucevei si duce spre vechea capitala a Moldovei, Siretul (prima mentiune documentara a orasului - civitas - dateaza din 1334).
    Situat la 33 km pe calea ferata ce duce spre Suceava, Dornestiul se invecineaza la nord cu orasul Siret, la est cu asezarile Balcauti si Granicesti, la sud cu comuna Satul Mare, iar  sud-vest cu orasul Radauti si la vest cu comunele Fratautii Vechi si Noi. Amplasata in plin Podis al Sucevei, intr-o mica depresiune, pe ambele maluri ale raului Suceava, Dornestiul capata un plus de frumusete, lunca Sucevei conferindu-i o priveliste deosebita.
    Aflat la 7 km de orasul Radauti si la 13 km de orasul Siret, Dornestiul este marginit la nord, est si vest de dealuri cu culmi domoale (altitudinea medie 353 m) pe care se cultiva cartofi, porumb, grau, orz, ovaz, sfecla furajera si de zahar, trifoi etc. Strabatut fiind de raul Suceava, ce ofera privitorului un farmec aparte, intalnesti frumoasa lunca a Sucevii, cu:
  • plopi,
  • arini,
  • frasini,
  • salcii,
  • pini.
    Din nefericire, omul si-a pus amprenta acestui loc magnific, cadru al serbarilor campenesti si al petrecerii timpului liber la iarba verde, defrisandu-l salbatic si transformandu-l intr-un urias depozit de resturi menajere, mai ales dupa 1989. In plus fermele de animale situate in apropierea raului au distrus o bogata fauna, constand din:
  • eleni,
  • tugi,
  • scobari,
  • porcusori,
  • chiar pastravi,
    prin deversarea in albia sa ucigatorul must de animal. In locurile mlastinoase, intalnim
  • rogos,
  • pipirig,
  • piciorul cocosului,
  • coada calului,
  • papura. 
    Exista o zona in partea de sud a asezarii, in apropiere de Tehnoforestexport, unde creste laleaua pestrita (caldarusa) - fritillaria meleagris, planta rara, ocrotita de lege, declarata monument al naturii. Mai intalnim ciubotica cucului, sunatoarea (pojamita), trifoiul rosu, sovarful, traista ciobanului, papadia etc. Fondul faunistic al localitatii il formeaza animalele de blana, insectele, care traiesc prin lunca, locuri deschise, camp.
     Principalul rau este Suceava, rau de munte si de podis, al treilea ca importanta dupa Bistrita si Moldova, care scalda satul Dornesti, chiar despartindu-l in doua, conferindu-i o frumusete aparte. Lung de 170 km, cu o suprafata a bazinului hidrografic de 2.280 km, format din doua paraie, Izvor si Alunis, raul Sucevei primeste 32 de afluenti.
    Pe teritoriul asezarii noastre, primeste ca afluent din stanga Ruda, ce se varsa in Suceava in apropiere de fosta caramidarie (azi, SC Comidor SRL). De pe malul drept primeste ca afluent paraul Saha, dirijat de mana omului,  confluenta producandu-se in apropierea localitatii Satu Mare.
    Clima este temperata de nuanta continentala, extremele termice inregistrate fiind de -32,5° C (27 ianuarie 1954), 33,5° C (8 iulie 1954 - Radauti). Precipitatiile sunt in stransa legatura cu distributia lunara si anuala a temperaturii, cu regimul vanturilor si cu unitatea de relief.


            Istoric

    Satul a existat sigur inca din vremea domniei lui Alexandru cel Bun, poate si mai inainte. Cand in 1490 (DRH A.III, doc.76, p.147-148), Stefan cel Mare a cumparat satul, cu morile pe Suceava si biserica, de la Stanciul si fratii lui, Ivaco si Isaico, acestia au reprezentat hrisoavele prin care dovedeau ca satul a fost al stramosului lor Giurgiu de la Fratauti (este vorba de satul Macicateati, langa apa Sucevei, in zona morii sistematice - 8 Mai - cu intindere in sus catre actualul Maneuti), care l-a primit cu uric de la Alexandru cel Bun, intarit si de urmasii sai, Ilias si Stefan. Satul a fost transmis prin ocina dreapta de Giurgiu fiului sau Mihul, iar acesta fiului sau F. Starostescu care, la randul sau, il lasa mostenire celor trei fii: Stanciul, Ivanco si Isaico. Acestia il vand pentru 400 zloti tataresti, lui Stefan cel Mare. In acelasi an, domnitorul il doneaza manastirii sale de la Putna. Cat timp a stat in subordinea manastirii nu se stie. Iata cum glasuieste documentul: "Io Stefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al tarii Moldovei, facem cunoscut... si am dat si am intarit sfintei noastre Episcopii de la Radauti 50 de biserici cu popi: din tinutul Suceava 44, iar din tinutul Cernauti, 6 biserici cu popi, care acele 50 biserici cu popi au fost date de bunicul nostru Alexandru Voievod.
Incepand cu tinutul Suceava: a 33-a biserica, "la Iuga cel Prost... a 6-a biserica cu popa in Macicatesti, sa asculte de manastirea Putna. Anul 6998 (1440), martie 15"
    Documentul din 7006(1498) martie 8, intareste schimbarea si cumpararea proprietatii de la Niagasa si rudele sale pentru diacul Matei: "schimba partia lor din sat Dumesti, di pi Suceava, si inca au dat el in mainele slugii nostrii, lui Matei diiac".
    Daca localitatea este atestata documentar in anul 1490, respectiv 1498, o parte din actuala  suprafata, si anume cea din dreapta raului Suceava, este daruita in urma unei vanzari-cumparari manastirii Puma in  anul 1468.
    Dupa rapirea nordului Moldovei de catre austrieci, timp de 167 de ani, satul isi schimba denumirea in Hadikfalva, fiind colonizat cu unguri (1785-1941). In toamna anului 1940, locuitorii maghiari ai satului Dornesti, fosti colonisti stabiliti in 1785, pun capat convietuirii lor cu romanii in schimbul patriei de obarsie a mosilor si str─âmosilor lor. Acest lucru s-a produs in mare graba, ca urmare a aplicarii conventiei din 23 sepembrie 1940 dintre Germania si Romania. Ungaria horthysta, cu tobe si surle, iai cheama la sanul ei pe toti maghiarii, astfel ca multe case pana atunci locuite de unguri raman goale prin plecarea acestora in Ungaria, ele fiind ocupate de romanii veniti din diferite colturi ale tarii, in special Moldova si Transilvania.
    Sa trecem insa la alte aspecte din zbuciumata, dar si frumoasa istorie a comunei. Multe personalitati si-au purtat pasii pe aceste locuri. Dupa abdicarea silita din noaptea de 10 spre 11 februarie 1866 a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, dar mai ales dupa inmormantarea sa, Principesa Elena ramase catva timp la Ruginoasa pentru a pune randuiala in starea sa materiala. Era prea prevazatoare ca sa se duca cu doi copii in strainatatete mai inainte de a-si asigura un venit trebuincios cresterii si educarii lor. In ziua de 7 iunie 1873, sosi si fiul sau Alexandru, adus de d-na Aimee de la Tullaye de Varenne si a fost primit inca din gara de la Hadikfalva de Balligot de Beyne (fost secretar al lui Cuza) si de Scarlat Lambrino (cumnatul lui Cuza).
    Sa vedem cum Luceafarul poeziei romanesti si-a purtat pasii prin satul nostru. In vederea organizarii serbarii de la Putna (15/27 august 1871), Mihai Eminescu impreuna cu ceilalti patrioti romani calatoresc cu trenul de la Cernauti la Dornesti, apoi cu trasurile pana la Radauti si de acolo la Putna.
"Exista in cartile de istorie nu numai un raspuns al fiecarei generatii la unele probleme ale dezvoltarii umane, ci si un miez care te intereseaza intotdeauna: sunt invataminte reflectiile, gandurile si sentimentele incrustate de istorie, pe care n-avem dreptul sa nu le cantarim inca o data cu sufletul si mintea noastra" (Dimitre Onciul si filozofia istoriei, de dr. Mihai Iacobescu, Anuarul muzeului jud.Suceava, IV 1977, p.145).


            Conditiile fizico – geografice ale comunei Dornesti
    • Relieful
    Unitatea geomorfologica din care face parte teritoriul comunei este Podisul Sucevei, respectiv subunitatea Depresiunea Radauti.
    Orografic, desi suprafata este relativ mica, ea reprezinta forme de relief variate. Intalnim astfel platouri, terase, vai si mici depresiuni.
    • Hidrografia
       Apele de suprafata si cele freatice

   Teritoriul luat in studiu se inscrie in bazinul hodrografic al raului Suceava. Pe acest teritoriu mai trec paraiele Saha, hotar Calafindesti, Rusa si Ruda.
    Densitatea retelei hidrografice este de 28 km/6,99 km².
    Inundatiile afecteaza o mica suprafata din teritoriul comunei.
    In perioadele secetoase debitul paraielor scade mult dar acestea nu seaca, alimentandu-se din  panza freatica, aflata la suprafata.

   Terasele inferioare si albia majora prezinta adeseori un exces de umiditate, datorat precipitatiilor  care nu au posibilitatea sa se scurga mai rapid.
    Adancimea apei freatice variaza intre 0,5 si 2,5 m. Directia de scurgere a curentului freatic este de la V si NV la SE, urmand in general panta teritoriului.

    Apa freatica este eliminata prin izvoarele de la baza teraselor.
    • Clima
    Temperatura medie anuala este de 7,34ºC, cu urmatoarele medii lunare:                     
  

    Primele brume cad in perioada 12 -13 septembrie iar ultimile intre 20 – 23 mai.
    Precipitatiile au o medie anuala de 661,5 mm, repartitia anuala fiind urmatoarea:
 
 
      Se observa ca timpul ploios este in lunile mai – august.
      Umiditatea aerului este ridicata tot timpul anului

       Vanturile dominante bat din directia NV si V. Cea mai intensa dinamica se inregistreaza primavara, cand se ating viteze de 5,72 m/s, respective 18,79 km/h.
        Teritoriul comunei se incadreazaa in climatul subsumed (cu valori intre 0 – 20 ) spre cel umed.
    • Vegetatia
       Din punct de vedere geobotanic, teritoriul comunei se incadreaza in zona padurilor mixte de tip central-european (fageto-gamnete).
       Vegetatia spontana lemnoasa este dominata de foioase ca fagul si stejarul. Se mai intalnesc: carpenul, teiul, frasinul. Dintre speciile ierboase, mai importante sunt iarba campului, golomatul, pinul.      
    • Fauna
     In categoria pasari, se intalnesc: potarnichea, prepelita, turturica, uliul porumbar, uliul pasarar, bufnita, corbul, cioara cenusie, cotofana, gaita, butura, vrabia, mierla, privighetoarea, cucul, ciocanitoarea,
    Dintre pasarile migratoare se intalnesc randunica si barza.
    In apele ce strabat comuna (raul Suceava , paraul Ruda), traiesc: porcusorul, cleanul, chiscanul, carasul, stiuca, pastravul.
     Dintre crustacee se gaseste racul.
     In ce priveste alte animale salbaticepot fi intalnite: caprioare, porci  mistreti, bursuci, vulpi. 


        b)    Informatii demografice (inclusiv numar de gospodarii) si privind suprafata

        Date generale privind localitatea:
         

        SUPRAFATA 
        Teren  arabil - 2273     ha
        Teren intravilan  - 480.18 ha
        Teren extravilan –2753.82ha
        Pasuni - 393  ha
        Paduri - 147  ha
        Fanete - 55 ha
        Livezi - 2ha
        Curti constructii - 53.13 ha
        Neproductiv - 539 ha
        Altele - 511 ha